2 ore.

fara sa vad cum zboara timpul, nici macar nu am observat ca se inserase, eram singuri pe lume, iar eu am adormit in bratele lui.

traiam?de ce?nu stiu..in fiecare dimineata ma desprind din bratele fermecate ale lui Morfeu incremenita.
m'a indemnat sa fiu prudenta, mi'a soptit ca ma desenase pe ascuns si ca nu o sa uite niciodata cum dorm...si ca era gelos mereu pe obiectele pe care le atingeam si pe persoanele cu care vorbeam cand nu eram amandoi.